Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit în Statele Unite, la Universitatea Harvard, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme, și cu Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru tranziția verde.
Producția de cărbune a României va scădea anul acesta cu 12,5%, până la 2,705 milioane tep, în timp ce importurile se vor diminua cu 40,3%, la 210.000 tep, conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, transmite Agerpres.ro.
Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.
Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Explozia prețurilor la energie electrică, reflectat, într-o mai mică măsură ca urmare a plafonărilor impuse de guvern, și în facturile finale, dar și vremea mai caldă, a condus în 2022 la reducerea consumului de electricitate cu 8%, procent superior celui al reducerii producției, de 6%. Producția de energie regenerabilă a fost singura care a crescut anul trecut comparativ cu anul precedent.
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.
În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaște o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este și mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni din 2022, 2,025 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,7% (34.300 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Consumul net de energie electrică a crescut anul trecut cu 5% comparativ cu anul precedent, în timp ce producția netă s-a majorat cu 6%, în special ca urmare a creșterii producției din surse hidro cu 13% și a celor din surse termo, cu 9%. Producția de energie “curată” a scăzut cu 3% în cazul celei din surse regenerabile și cu 2% în cazul celei nucleare.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni ale acestui an, 2,118 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 22,9% (394.800 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Senatul a adoptat luni un proiect legislativ inițiat de PSD și prin care este stabilită reducerea cotei standard de 19% a TVA la cota redusă de 5% pentru lemnul pentru foc destinat încălzirii populației.
Potrivit datelor oficiale, în prezent, circa jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu sobe alimentate cu lemne, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural.
Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.
România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Premierul Viorica Dăncilă a solicitat, joi, tuturor structurilor de siguranță națională să verifice informațiile apărute în presă privind importurile de energie din alte țări la prețuri foarte mari, pentru ca Guvernul să se lămurească dacă există vreo legătură între aceste importuri și întreruperea activității Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia). Profit.ro a relatat anterior, în mai multe articole, legat de aceste importuri.
Premierul Viorica Dăncilă a trimis Corpul de control la Complexul Energetic Oltenia, pentru a verifica dacă sunt respectate regulile de guvernanță corporativă, cum sunt stabilite și acordate drepturile de natură salarială pentru angajați, cum sunt respectate normele de sănătate și securitate în muncă, cum sunt exploatate resursele minerale și constituite stocurile și cum sunt realizate programele anuale de investiții și dezvoltare.
Refuzul minerilor de a accepta propunerile de majorări salariale ale conducerii Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia) și ale ministerului energiei și, implicit, de a renunța la protestul spontan declanșat vineri își face primele efecte. La miezul nopții de miercuri spre joi, una din cele trei unități funcționale ale termocentralei de la Rovinari, cu o putere instalată de 330 MW fiecare, a fost închisă din lipsă de cărbune.
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Iarna, în unele momente cu temperaturi foarte scăzute, consum foarte mare și aport redus al parcurilor eoliene și al hidrocentralelor, Complexul Energetic Oltenia ajunge să asigure și o treime din totalul producției de energie a României.
În 2016 a fost întocmit un studiu de fezabilitate a proiectului, care a estimat investiția la aproape 538 milioane lei plus TVA, respectiv peste 640 milioane lei cu TVA inclusă. În prezent, CE Oltenia se află în curs de achiziție a unor servicii de proiectare care să actualizeze studiul de fezabilitate în ceea ce privește costurile proiectului și sursele de finanțare a acestuia.
O contribuție masivă la rezultatul net negativ din 2016 a avut-o pierderea financiară de 129,3 milioane lei înregistrată de companie din cauza deprecierii leului față de yen și euro, valute în care CE Oltenia are contractate credite la care plătește rate lunare. La finalul lui 2016, Complexul avea un număr de 14.322 de salariați, cu aproape o mie mai puțini decât la 31 decembrie 2015 (15.268).